Eu nu inteleg ceva, de fapt eu nu inteleg multe... dar azi insist doar pe un subiect. Copiii.
N-am inteles niciodata de ce atunci cand o fata, necasatorita devine gravida toata lumea o desconsidera si vad fapta ca o rusine. As putea jura ca si treaba asta le convinge pe unele "d-re" sa avorteze. Mie mi se pare mai urat sa incerci sa ucizi. Cum poate ceva atat de mic si dragalas sa starneasca asa ceva?
Cum poti sa iti ucizi un copil, pentru ca asta faci si dupa sa te casatoresti, sa faci altul si sa te uiti la el (si el la tine, cu ochii lui mari si umezi) fara sa te gandesti ca puteai avea doi la fel de frumosi? Si pentru ce? Pentru ca nu te-a dus capul sa te protejezi sau alte motive care oricum nu mai conteaza din momentul in care afli.
Un copil ar trebui sa aduca un zambet pe fata, nu altceva. E o bucurie.
Eu nu cred ca sunt pregatita sa am unul, poate ar trebui prima data sa imi iau un catelus... sa vad cum sta treaba cu responsabilitatea, dar nici nu cred ca as fi foarte trista, doar un pic speriata. Voi astia care va ganditi acum ca am luat-o razna, ca-s tanara, linistiti-va. E doar ceea ce cred.
Nu pot intelege cum poti sa ai un copil si sa nu ai grija de el. Sa te pui tot pe tine pe primul loc... mama si tatal meu nu au facut niciodata asta. Si cred ca daca s-ar trezi peste noapte cu un nepot ar face o criza, dar n-ar avea cum sa nu il iubeasca, le-ar trece. Oare caaaaaat poate sa ii tina criza?
Imi tot aud urechiile variante de genul: "daca as ramane acum gravida si l-as pastra, toata viata mea ar fi distrusa, deci iau in calcul avortul". Eu zic ca in caz contrar viata ta ar fi mai distrusa.
Mie imi plac, sunt curioasa cum ar arata, cat de obraznici o sa fie, cu cine o sa semene, daca o sa reusesc sa ii cresc bine etc. ... paradoxul e ca de obicei nu ne prea intelegem, doar in primele 5 minute, dupa incep sa ii chinui si gataaaaaaa... nu le mai place de mine... sau reusesc sa ii fac sa se rusineze... of! De asta vreau catel inainte, poate ma invat. Il chinui, ma musca, dupa devenim iar prieteni.
P.S. Nu sunt subtila, ti se pare... chiar vreau catelus!
The paradox of insular language
Acum un an
Postări
S-a strigat căţeluş, responsabilul de subiect a apărut. Vreau mai multe informaţii... mic, mare, mediu, flocos, păr scurt, cărare pe mijloc, păr lins, coadă dreaptă sau covrig, personalitate puternică sau ştearsă, de pază sau companie, va dormi în pat sau pe jos, sau în baie? Câte cabluri aveţi prin casă, chestii de ăstea utile când îţi alegi un câine :))
RăspundețiȘtergereSa fie mic, lenes, par scurt, coada dreapta si obraznic. De companie pe canapeaua lui turcu... va dormi cu el :D.
RăspundețiȘtergereBrylu, tu n-ai sharpei in stoc :))
RăspundețiȘtergerea mea nu vrea maidanez, a mea vrea caine care sa ma chinuie pe mine. ea sa vina in vizita, sa faca gulugulu si eu sa duc greul.
I-am promis ca atunci cand ne mutam la curte o sa-i iau caine (chiar asa, sharpeiu doarme afara?). Pana atunci nik, decat daca il convinge pe taica-so sa i-l tina!
vai.. si eu imi doresc atat de mult un shar pei..sunt preferatii mei..dar acum mi-ar parea rau sa am unul, din lipsa de timp liber..dar imi doresc unul atat de mult...
RăspundețiȘtergereDaca ti-a dat Dumnezeu un copil (chiar si un bebe abandonat la usa) e clar ca e un fel de misiune. Ar trebui sa pastrezi. Cred ca trece orice fel de temere si grija cand il ai in brate :)
RăspundețiȘtergereOricum, protect yourself :)