Eu, sagetatoare. Tu?

Mereu mi-a placut sa citesc despre zodia mea, DAR doar daca in articol se scria de bine.

Doar nu o sa iau de buna orice parere de-a lu' Pitzi astroloaga, care are impresia ca stie despre ce scrie, cand ea doar se inspira din experienta cu sagetatorii pe care i-a intalnit la kiosk, in metrou sau la un chef dat de prietena de apartament. Neee... nu imi pot asuma asa riscuri, deci procesez doar ce imi place - pentru ca pot.
Consider lectura de genul asta doar o mangaiere in varfu' ego-ului, genul de mangaiere pe care o oferi unei pisicute, cand se agita la picioarele tale.

Acum cativa ani, pe vremea cand incepeam sa stapanesc cat de cat arta cititului am dat peste caracterizarea de aici, probabil formulata de bunica pitzipoancei. E cam singura pe care am gasit-o si se potriveste cat de cat cu realitatea.

P.S. Eu mi-am ales tot un sagetator... sa nu ma plictisesc! :))

E noua fara 10, iar eu pana acum 10 minute sforaiam. Ma trezesc, ma duc in bucatarie, iar tatal meu ma intreaba:
- Te-a trezit cutremurul?
Eu ma uit la el cu o fata nedumerita si il pun sa repete. Nu intelegeam de unde pana unde face glume pe tema asta.
- Da, acum jumatate de ora a fost cutremur, au anuntat dupa cateva minute si la TV.

Acum sunt curioasa daca intr-adevar o sa fie inca unul in decursul acestui an... Sper sa ma prinda intr-o zi de club, o zi in care sa nu aiba lumea chef sa iasa, sa fie gol... si nu acasa, la etajul 4.

Mi se intampla des sa aud: "esti enervant de tanara" si mereu am tendinta sa ma scuz... dar de fapt n-ar trebui. Am 21! Tzac!

Sa fiu mai precisa:
21,3 pe Pamant.
88,7 pe Mercur.
34,7 pe Venus.
11,3 pe Marte.
1,8 pe Jupiter.
0,72 pe Saturn.
0,25 pe Uranus.
0,12 pe Neptun.
0,086 pe Pluto, dar aici anul tine 14212,7907 zile... dupa matematica mea de bruneta absolventa de mate-fizica.


Si inca un lucru: in 13 Mai e ziua mea pe Mercur... astept cado'.
Daca nu ma credeti, puteti verifica aici.

Just be who you are, wait your turn, don’t push.
Be beautiful, be graceful.
If you’re going to get angry, be angry behind closed doors. Don’t ever let them see you sweat.
Just hold your head up no matter what, and don’t ever let anyone stomp you out.

Nu stiu pe cine citez, dar mi-ar placea sa aflu.

De-a lungul timpului conceptul de "frumusete" a luat multe forme. Unele dureroase sau periculoase.

Talia de viespe. Corsetul a fost purtat pentru prima data in sec. XVI-lea si chiar daca a fost reinventat in decursul anilor, ideea a ramas aceasi: iluzia taliei subtiri.
Efecte negative: slabirea muschilor, distrugerea organelor sau fracturarea coastelor.

Geisha. Machiajul adoptat de aceasta era unul special si presupunea cateva ore pe zi, iar in timp plumbul folosit in vopseaua alba ataca pielea provocand diverse boli sau chiar moarte. Si pentru ca asta parca nu era indeajuns, kimono-ul pe care il imbraca, avea pana la 7 kg, iar pantofii erau un chin continuu.

In prezent se poarta anorexia.
Fotograful german Ivonne Thein a prezentat anul acesta la institutul Goethe din Washington, in cadrul expozitiei "32 de kg" o serie de 12 poze incercand sa aduca o critica noului standard de frumusete. Acestea au socat o publicul, insa nu pe tot. Se pare ca exista o comunitate pro-anorexia, care ofera pe internet tehnici de slabire cu orice cost.
(Incercati un search pe Google cu "thinspo" pentru mai multe poze = combinatia intre cuvintele englezesti thiness si inspiration.)

Eu nu sunt pro-anorexia, de asta nici nu mi-am interzis de Paste bunatati, pentru ca nu mi-a pasat de cele 2 kg in plus pe care le-am capatat, ba chiar am fost bucuroasa de ele. Mi se pare absurd sa te infometezi in mod intentionat (prin infometare eu inteleg greva foamei). Mananca echilibrat, fa sport, alternative sunt. Doar pielea si oasele nu sunt sexy... dimpotriva.
Inca un lucru ma deranjeaza si m-a convins sa scriu post-ul asta: de ce femeile, in mod special, fac sacrificii in sensul asta?
Frumusetea se rezuma doar la aspectul fizic? Ma indoiesc... si nu ma intelegeti gresit, e normal sa te ingrijesti, sa te respecti... dar aici deja e vorba de altceva.

Later edit: Prima data cand l-am primit l-am ascultat de cateva ori, ieri la fel, azi la fel... il impartasesc cu voi. Enjoy!



Un Paste fericit!

In fiecare institutie romaneasca, partile proaste se regasesc: teancul de hartii si plimbatul aiurea de la o camera la alta, sau de la un ghiseu la altul.
Azi iar m-am dus pe la Finante si ONRC, de data asta motivul a fost depunerea bilantului. Bineinteles ca am fost la camera X, unde stiam ca trebuie sa merg si am gasit scris pe usa "Bilanturile se depun doar la Y si Z"... m-am dus la Y ca sa aflu ca de fapt doar la Z se mai depun. Va asteptati la asta, nu-i asa?
In timp ce cautam camerele mi-am dat seama ca nu exista o logica in asezarea lor sau nu am gasit-o eu... asta unu, la mana.
Doi: la ONRC e o varza totala. Daca intri si incerci sa te orientezi dupa ce scrie la ghisee (daca scrie), nu o sa reusesti. Ce bine ca ne-a dat Doamne-Doamne gura! (Mai ales noua, femeilor, nu-i asa? :D).
Partea buna e ca daca te duci de 2-3 ori si zambesti frumos deja incep fetzele plictisite sa te recunosca, iti mai faci cate o pila pe 'ici pe 'colo si mai esti cat de cat ajutat, in caz contrar ai nevoie de multa rabdare. Functionarii publici sunt mereu la ciclu.
Va dau cel mai bun sfat pe care l-am primit vreodata, legat de Finante. Daca trebuie sa faceti OP-uri si nu va pricepeti, sa xeroxati sau pur si simplu daca aveti vreo intrebare si aveti nevoie de un raspuns precis, imprieteniti-va cu "fata de la xerox" - e de vis... desi nu i-am retinut numele :)). Pentru mine e un fel de birou de informatii si orientare.

Mie imi pasa, in general. Mintea mea rumega orice, iar chestia aia din piept, e organu' rautatilor.

Atunci cand nu imi pasa, nu simt.
Ma opresc.
Privesc.
Ascult si stau.
Gesturile pe care le schitez, sunt albe.
Raman pana se opreste ploaia.
Si ploua...

Se spune ca oamenii se tem de necunoscut.
Eu ma tem de cunoscut.
De ceea ce stiu, de ceea ce nu simt,
De ploaie.
De "nu-mi mai pasa"...

Intelesul pe care nu vreau sa il dau cuvintelor, singurul inteles pe care nu il asociez CEVA-ului, o iluzie, singura iluzie cu o finalitate, singura finalitate acceptata de mine... e "nu-mi mai pasa".

Postare nefinalizata, scrisa in 29.03.2009, o zi in care m-am oprit... o zi in care eram trista si mi-am dat voie sa aberez. E bine sa mai bati campii din cand in cand... iei aer :).

P.S. Sunt un om fericit, dar mai am si eu zile proaste.

"ÎN APROPIEREA SĂRBĂTORILOR DE PAŞTE, NE-AM GÂNDIT SĂ LE FACEM O BUCURIE BĂTRÂNILOR DE LA BISERICA AZIL.
ESTE VORBA DE UN NUMĂR DE 90 DE PERSOANE (DINTRE CARE O MARE PARTE SUNT IMOBILIZAŢI LA PAT). SUNT BINEVENIŢI TOŢI CEI CARE VOR SĂ DEA O MÂNĂ DE AJUTOR SAU SA NE SUSTINA FINANCIAR.
ESTE BINEVENITĂ ORICE SUMĂ, PÂNĂ JOI, 16 APRILIE, CU O ZI ÎNAINTE DE ACTIUNEA PROPRIU-ZISĂ."

Cei ce vor sa ne ajute cu prezenta ne pot trimite un e-mail. In principiu ne vom intalni in Vinerea Mare la azil, dupa ora 12. Ora fixa nu e stabilita inca. Tinem legatura!

Cei ce vor sa doneze o suma, cat de mica sunt rugati sa ne contacteze pe telefon sau e-mail, pentru a stabili o intalnire dupa ora 16.00, zilnic pana in 16 aprilie.

Persoane de contact:
Ana-Maria Abalasei
tel. 0741.108824
e-mail: anamicsiperisabil@yahoo.com

Larisa Rosian
tel. 0765.278881
e-mail: larisa_rosian@yahoo.com

Ieri am fost la Inna, la concert. Locatia: Liquid.
Imi place piesa "Hot", desi nu e ea o sclipire de geniu, dar totusi ma simt bine cand o ascult si mai ales cand dansez. Si ce m-am gandit? "Meeergem la Innaaaa!"
Am asteptat-o pana la 2 si nimic. Voce? Ar vrea saracuta Inna, dar nu i-a adus-o Mosu' inca, poate Craciunul asta e cu noroc... A cantat doua piese de la ea si restul de la altii.
Singurele calitati ale fetei erau fizice, acolo nu comentez. E frumoasa, dar nu are ce cauta la microfon. Da, sunt dezamagita... e de KK!

Acum incep sa realizez ca in Liquid nu o sa vad niciodata ceva calumea. Daca ati fost sa il vedeti pe suedezul care canta Boten Anna, stiti despre ce vorbesc.

Nu mi-am mai bagat nasucul de cateva zile pe internet si mai ales pe blog.
Definesc "n-am mai bagat nasucul" - adica n-am stat mai mult de 30 de minute/zi logata.
Mi s-a intamplat sa imi deschid messenger-ul la lucru sau doar sa imi verific mailul, dar nici vorba de socializare.
Ieri am avut o zi lunga, iar azi am fost inuman de matinala, dar am incheiat gratios cu ruptul portii la 5. Weeee. Ma simteam ca Free Willy in ocean, doar ca eram Alinutza in Piata Mare :))

M-am intors acasa pe jos, incet, ca batraneii. Am facut 1 h din Centru pana pe strada mea, iar de obicei fac 15-20 de minute (o testoasa ciunga m-ar fi luat).
Dar mi-a facut placere, desi n-am vazut decat asfalt, cladiri si cate un pomisor inflorit, din loc in loc...

Daca par un om chinuit, nu ma compatimiti ca am avut WEEKEND. Si inca unul agitat: vineri si sambata am sarbatorit niste prieteni, iar duminica ne-am dus pana la Mai, la o cafea. M-am relaxat, m-am distrat, dar sunt eu mai nesatula...

Prin capul meu aglomerat trec multe ganduri. Unele-s importante si urgente, altele se strecoara fara sa imi dau seama si ma trezesc intrebandu-ma diverse.
Ca de exemplu, de vreo 2 saptamani ma tot gandesc de ce a uitat W de V si invers (observati ca V e jumatatea lui W).
El si ea par foarte departe unul de altul, desi probabil se regasesc in fiecare seara, in acelasi pat. Atmosfera se schimba mereu cand sunt in aceasi incapere. Totul devine rece.
Au doi copii impreuna, muncesc pentru acelasi scop, nu uita nimic din ceea ce trebuie rezolvat, iar timpul parca nu le mai ajunge... "Noi" pentru ei, a fost lasat undeva in urma.
Mereu cand stau intre V si W, imi vine in cap intrebarea: "ce v-a unit?".

Pacat ca nu ne putem nota in agenda lucrurile cu adevarat importante, sa nu le dam uitarii...

Pentru mine.
Alinutza in rolul pacalitei:
1. Primul a fost Calin. A lansat bomba de ieri seara, pentru credibilitate. Am iecsplodat cu ea in brate... evident!
2. Pe la amiaza, dupa un raliu prin trafic intre lucru - Finante - banci, am zis sa bag nasu' si pe la secretariatul facultatii dupa o adeverinta.
De cine dau? De Flopy.
Imi spune ca m-a vazut pe lista studentilor propusi pentru exmatriculare. Pe motiv ca nu si-au platit taxa de scolarizare si sa ma interesez ca ultima zi a fost ieri (how convinient).
Eu pun botu', ca nu stiu niciodata care sunt termenele in care trebuie sa ma incadrez... Anyway, ma lasa sa intru la secretariat sa intreb, sa le pun pe doamnele de acolo sa ma caute pe za LIST... ca in final sa realizez ca eu am platit ultima taxa. Pfff! Cand ies, il vad pe Flopy ranjid!

Memo to myself: kill yourself! :))