Zile astea am fost unfriendly. Motivul: lipsa entuziasmului. Nimic nu mi-a trezit interesul si credeti-ma ca mi-am dat idei. N-am avut chef sa ies la cafea/bere sa-mi revad fostii colegi, n-am mai avut pofta de Cola (iar eu nu refuz niciodata un pahar), n-am vrut nici macar sa ies la cumparaturi (that was strange).
Am stat. Am pus in balanta tot ce am, ce imi mai doresc, am tras concluzii (preponderent pozitive) si tot nu am reusit sa-mi inteleg starea. Asa ca am facut ceea ce orice om normal ar fi facut: am lasat-o balta si m-am hotarat sa-mi fac planuri pentru 2010.

Anul asta a fost un an al experientelor, de tot felul.

Am calatorit. Revelionul trecut l-am petrecut la Amsterdam, in concediu ne-am dus pe Zakynthos, am fost in Germania la Coldplay si am vizitat Budapesta.

Am absolvit facultatea, m-am apucat de un master (in Finante), am facut pe profesoara, am schimbat 2 joburi, iar din 4 ianuarie incep o noua sesiune din punct de vedere profesional.

Am acumulat mult mai multa experienta la volan si n-am avut parte de incidente, nici macar pe locul din dreapta.

Am legat noi prietenii si am renuntat la altele. Mi-am dat seama ca nu toate persoanele sunt ceea ce par, iar uneori trebuie sa analizez de doua ori inainte sa imi fac o parere. Fie ea buna sau rea.

Am invatat sa ma organizez mai eficient, sa "mesteresc" in web 2.0 si sa-mi ondulez parul in timp record.

Mi-am dat seama ca sanatatea e foarte importanta. Atat a mea, cat si a oamenilor pe care ii iubesc.

Am avut pentru prima data animalute cu 4 picioare. Itzi 1 si 2. Doi pisoiasi cu personalitati diferite, dar care reuseau sa smulga un zambet oricui.

In mare, cam astea au fost capitolele pe care le-a incheiat subsemnata (cu gratie si fara regrete).
Va doresc un 2010 excelent! Un 2010 in care sa gasiti si voi barca potrivita, eu stiu sigur ca nu mi-as dori sa navighez in alta :).

Anul trecut, pe vremea asta creierasul meu era in durerile nasterii cu Brunette. Dupa abandonarea vechiului blog de pe 360, aveam nevoie de un nou loc - doar al meu. Timp de cateva zile l-am personalizat: i-am ales un nume, o tema, iar in 28.12 am postat pentru prima oara.
Eram entuziasmata si aveam o groaza de subiecte despre care vroiam sa scriu. Despre locurile pe care le vad, despre ce cred, simt etc.

In 2009 am castigat cativa vizitatori fideli, iar in prezent am ajuns la 33000 views. Sunt multumita si surprinsa in acelasi timp. Nu va cunosc pe toti, dar ma bucur cand veniti pe la mine.

Sailing to Philadelphia by Mark Knopfler

Anxiety is love's greatest killer. It makes others feel as you might when a drowning man holds on to you. You want to save him, but you know he will strangle you with his panic.

Anais Nin

Not everything that counts can be counted, and not everything that can be counted counts.

Albert Einstein

In seara asta am fost cu o prietena la Filarmonica la concertul simfonic "Anotimpurile", iar acum ma intreb de ce n-am avut norocul sa-mi puna ai mei o vioara sau un pian (metaforic vorbind) in brate. Sau macar sa ma dea la balet...
(Bineee, ma trezesc la realitate si-mi accept rolul de spectator!)

Nu sunt pasionata de genul clasic, dar mi-a placut Vivaldi foarte mult. Am stat nemiscata aproape o ora bucurandu-ma de muzica lui, iar acum ca am ajuns acasa inca il mai ascult.
Cine stie? Poate nu o sa mai postez piese tehno cand sunt vesela si ma reprofilez :)). Sau?!

Afara ninge linistit, eu stau sub paturica si-mi sorb cafeaua... iar singurul meu plan pe ziua de azi include o plimbare pe centru.
Life's good.
Pe la 2 ma duc dupa ochelari si apoi ata in Piata Mare sa-mi cumpar castane. Imi e pofta de mor...

Stiu, in perioada asta sunt un om extrem de ocupat si stresat, dar e placut sa lenevesti pana la 10 dimineata in timp ce altii fug la serviciu cu noaptea in cap.
La inceput ma simteam ciudat, eram agitata si aveam in mod constant senzatia ca uit sa fac anumite lucruri... dar acum pur si simplu ma bucur de libertate.
Libertatea de a-mi face singura planuri.

O zi frumoasa va doresc!

I've learned that people will forget what you said, people will forget what you did, but people will never forget how you made them feel.

Maya Angelou

Sunt momente in care prefer cartile audio in schimbul celor clasice. Mult mai simplu de parcurs, acestea nu imi obosesc ochii si in plus pot sa folosesc timpul facand si alte lucruri (un vot de la cei care sufera de sindromul Napoleon).
Majoritatea audiobook-urilor pe care le-am ascultat au fost motivationale. Ultima aleasa a fost in perioada in care jobul mergea in paralel cu examenele si licenta, iar nervii mei erau intinsi la maxim. M-a ajutat sa ma relaxez/calmez foarte bine (in combinatie cu sportul).





Recomand:
How To Stop Worrying And Start Living by Dale Carnegie
The Six Pillars of Self-Esteem by Nathaniel Branden
How To Win Friends & Influence People by Dale Carnegie (pentru cei care lucreaza in vanzari)

P.S. Daca nu va plac titlurile de mai sus, poate v-am nimerit cu piesa.
Mda, iar sunt in perioda tehno... dar la mine e un semn de fericire.

Weekendul trecut, mi-a cazut o lentila de la ochelari si s-a spart. Deci multe lucruri in perioada asta imi par neclare, la propriu. Ca sa remediez situatia m-am dus la magazinele de pe centru, iar astazi am ajuns si pe la Belle Optique.

Produsele sunt frumoase, dar angajatele n-au maniere. Am intrat in magazin, ele povesteau. Nici macar nu s-au deranjat sa salute. Apoi, una din ele m-a intrebat plictisita, citez: "ce v-ar interesa?".
Putina politete. Nu aveti? Probabil ca nici nu primiti curand...

Sounds nice!

Later edit: Nadia Ali are un nou album, Embers. I looove it!

Be more concerned with your character than your reputation, because your character is what you really are, while your reputation is merely what others think you are.

John Wooden

A fost odata ca niciodata un Mos pe care il chema Nicu, cam betiv de felul lui... dar prietenos. Intr-o seara, la un chef, a intalnit cea mai frumoasa puicuta pe care a vazut-o vreodata. Avea picioarele lungi, buzele rosii, gene mari si pielea alba. Au dansat pana in zori, apoi a invitat-o la el. Dar de dimineata s-a trezit singur... Ea plecase. I-a lasat drept amintire o pana alba pe perna si un bebelus cu un biletel semnat: Barza.

Asa m-a adus pe mine Mosul. True story :))

Later edit: Oooooo... ultimul cadou pe ziua de azi.

Am descoperit pe youtube, horoscopul Uraniei. Nu-s fan, dar de data asta imi place ce aud. Sper ca si voua vi se potriveste!

P.S. Daca nu credeti in ce zice U, macar distrati-va cu un alt fel de horoscop. Hohoscopul!