A fost odata ca niciodata un Mos pe care il chema Nicu, cam betiv de felul lui... dar prietenos. Intr-o seara, la un chef, a intalnit cea mai frumoasa puicuta pe care a vazut-o vreodata. Avea picioarele lungi, buzele rosii, gene mari si pielea alba. Au dansat pana in zori, apoi a invitat-o la el. Dar de dimineata s-a trezit singur... Ea plecase. I-a lasat drept amintire o pana alba pe perna si un bebelus cu un biletel semnat: Barza.
Asa m-a adus pe mine Mosul. True story :))
Later edit: Oooooo... ultimul cadou pe ziua de azi.
The paradox of insular language
Acum un an
Sper ca accepta si urarile intarziate. :) La multi ani.
RăspundețiȘtergereMultumesc! :)
RăspundețiȘtergere