Am lipsit. Ca de obicei, motivele principale au fost timpul si oboseala. Fiind o saptamana plina, am neglijat blogul, dar si persoanele din jurul meu. In mare nu am facut nimic nou si interesant, deci nu detaliez.
Nu pot sa-mi iau gandul de la Londra, iar cand nu ma gandesc la asta, ma imaginez cu burtica la soare in concediul de vara. Nu voi dezvalui locatia, vreau sa il las pe C. sa bloguiasca primul, eu am sifonat destul.
Cred ca daca as avea suficienti bani in cont, as lua o pauza de un an si as calatori. Oriunde. As incerca aproape toate mancarurile, as vizita toate locurile frumoase de care am auzit si pe care le-am vazut doar in poze, as schimba locatia la fiecare doua saptamani. Nu cred ca m-as plictisi sau mi s-ar face dor de casa. N-am avut sentimentul asta niciodata si am fost plecata pana la doua luni. As rezista si fara familie, doar sa am net si semnal la telefon. As pleca singura? Probabil ca nu, dar l-as corupe pe C. cu placere (tocmai l-am intrebat daca ar veni si a acceptat :))).
Iar visez cu ochii deschisi... dar nu-mi pierd speranta, poate o sa am posibilitatea asta cand o sa ies la pensie, chiar daca din cele 12 luni vom taia 10.
Later edit: cand iesim la pensie?
The paradox of insular language
Acum un an
Postări
Dacă ai face asta un an, ai face-o fără oprire! Nu ai mai găsi nici o motivaţie să te opreşti mult timp. Până atunci, visatul cu ochii deschişi e o alternativă viabilă şi sigură.
RăspundețiȘtergere