Exact cand nu trebuie...

... te intreba cineva pe strada cat este ceasul. Veneam de la dentist, cu o falca si jumatate de barba amortita. In drum spre casa, doi oameni m-au intrebat de ora. Doi! Primului am incercat sa ii arat ceasul, insa nu a colaborat, asa ca a trebuit sa il bag sperieti incercand sa imi deschid gura si sa articulez cateva cuvinte. Cred ca a avut cosmaruri.

... te intalnesti cu vecinii in lift. Eu de cand m-am mutat in bloc, am intalnit vreo 9 vecini maxim. Evident ca nu ma astept sa dau nas in nas cu ei cand se deschid usile la parter sau la etajul la care stau. De multe ori ne speriem unul de altul. Bine, hai, eu sunt cea care tresare :)). Saaau, se intampla ca ieri: sa urce de la 5 la 9 fix in ziua in care incerc sa imi tin respiratia, inghesuita fiind de bicicleta.

Later edit / 20.08.13:
... usile se inchid, iar tu esti inca in lift. Dupa inca doua ore de plimbareala, inghesuita in 1.5 metri patrati, ajung la etajul meu - 7. Extenuata, pret de cateva secunde incerc sa scot bicicleta din lift dar nu reusesc. Se aude un zgomot, usile se inchid incep sa cobor. In mintea mea: nu, nu, nu. La parter, unul din vecini imi zambeste, ma pofteste amabil afara. Eu il refuz, el nu pricepe... dar ii fac semn sa urce si sa se faca mic, apoi ii explic cum m-a adus de la 7 la parter, ca sa ma plimbe pana la 1 :)).