Narcisismul

Astazi mi-am petrecut nici mai mult nici mai putin de o ora, uitandu-ma la pozele unei tipe narcisiste de vreo 30 de ani. Boala asta n-are riduri. Nu zic ca la 20 de ani e o chestie frumoasa, dar parca odata cu inaintarea in varsta devine mai penibila. Nici nu vreau sa deschid subiectul hi5 si Photoshop, desi are legatura.
Cu totii simtim nevoia sa fim admirati, placuti, sa primim complimente si asta din cauza ca ego-ul nostru de oameni increzatori in propria putere, in propria persoana trebuie sa se hraneasca si el cu ceva. Aici nu ma refer doar la aspectul nostru fizic, frumusetea se stinge zilnic cate un pic... iar peste ani, persoanele care toata viata au crezut ca au un as in maneca, devin depresive.
Primul fir de par alb, primul rid, nu e perceput altfel decat ca o povara. Dar de ce? Eu zic ca experienta din clasa a doua, cand mi-au cazut dintii de lapte (din fata) a fost mult mai aiurea. Serios acum, pentru par exista vopsea, iar pentru riduri, creme sau chiar bisturiu... in schimb, la 8 ani nu-ti pune nimeni proteza :)). Nu sunt toate aceste schimbari naturale?

Timpul trece, iar eu sunt specialista cand vine vorba de trucul "uite-l, nu-i!". Numai cand afirmam faptul ca am 19 ani, iar azi am aproape 22... deci nu ma mir ca intr-o zi sa realizez ca am ajuns la 30. Si nu-i chiar la fel, dar asta e. Generatia mea si nu numai a mea, nu stie ce e ala sport, hobby. Nu se ingrijeste in mod sanatos. Noi luam pastile si ne dam cu creme in loc sa alergam in parc. Noi mancam chipsuri si bem cola. Hobby-urile noastre sunt legate de internet sau shopping.
Sau gresesc?

Imi place tot ce inseamna "frumos", dar cred ca "to enjoy" e mai potrivit in situatia asta decat "to search".