Astazi m-am dus cu sora-mea... la veterinar. Cu ea si cu pisicii :P. Am stat la coada, impreuna cu alti iubititori de necuvantatoare, toti cu animalutele in lesa sau infasurati in prosopele ca sa nu le fuga. Ai nostri?
Stateau cuminti pe banca, langa noi, jucandu-se cu o planta :)). Bila alba.
De ce m-am hotarat sa scriu de fapt?
Micutii nu au supt suficient la mama lor astfel ca nu si-au format anticorpi, ajungand sa faca o boala de piele si in plus, unul din ei a si racit. Dupa doua saptamani de tratament - recomandat de un alt veterinar din Sibiu, nu am avut nici un rezultat. Vineri s-a dus sora-mea cu ei din nou, ca sa ii consulte. D-l dr. nici macar nu a vrut sa ii vada, pe motiv ca tratamentul nu e finalizat... ca sa aflam astazi ca de fapt medicamentul respectiv se administreaza cailor.
Nu o sa-i fac numele public, in schimb am sa ii laud pe cei de la Hermann Vet. Sotii Iosif sunt doi oameni calzi, draguti, implicati. S-au ocupat de pisoi, s-au jucat cu ei, ne-au sfatuit... iar intr-o saptamana o sa mergem iarasi la control. Pe pisi cu labute albe, deja l-am dat... mai avem unul... "ala micu' care respira greu" si stranuta des :)). Dar se face el bineee. Acum ii dam si ceva pentru imunitate.
Sanatate!