Oamenii asta fac.
Cu totii avem asteptari de la cei din jur si chiar de la noi. Eu, una, sunt pe dinafara la capitolul asta (sau cel putin asta e concluzia recenta, nu-s eu genul realist sau ceva...) si n-am sa ma invat probabil niciodata, ar insemna sa ma schimb, sa nu ma implic si sa fiu impasibila. Sa nu visez, sa nu imi doresc, sa nu cred. Imi e mai usor sa plec decat sa devin ceva rece.
Oamenii-s egoisti si rai ca dracu' sau dimpotriva. Eu nu fac exceptie.
Mereu gasim metode de a ne gandi prima data la binele personal, la ce ne-ar face fericiti. Iar cateodata, ne miram cat altruism zace in noi.
Oamenii se ascund si tac sau vorbesc aiurea.
Din momentul in care devin cat de cat constienti de ceea ce pot fi, ei incep sa cladeasca o imagine, o personalitate, o persoana pe care ei insusi sa o admire. De astia suntem multi, dar nu avem mereu aceleasi gusturi si nici macar unicitatea nu ne face neaparat folositori.
The paradox of insular language
Acum un an
Postări
Oamenii nu sunt mai buni sau mai răi.Sunt aşa cum vrem noi sa-i vedem,sau mai rău cum îi facem noi.Şi egoismul e bun,să crezi şi să visezi făcând abstracţie de ceilalţi,pentru că reuşitele în viaţă nu depind numai de alţii,sunt ale tale.
RăspundețiȘtergereOamenii sunt asa cum aleg ei sa fie. Nu cum ii vad eu, tocmai aia e problema... ca nu-s cum ii vad eu.
RăspundețiȘtergerecred că ar trebui să nu mai încerci atâta ,,profunzime,,.Vărsta nu-ţi permite.Atunci la...(o ,,frumoasă,,vărstă) ce vei mai face?S-a dus vremea croşetarilor de tot soiul,cu ochelari pe nas şi grija ca ,consortul să-şi ia siropul de tuse.Nu cred că trebuie să analizezi oamenii,viaţa pe care încă nu ai început-o,ci după ce ai trecut pri ea şi ai cunoscut natura umană.
RăspundețiȘtergereDar cam ce ar trebui sa fac la varsta mea? Sa imi scot sanii sub gat si sa ma duc in Bamboo? :)
RăspundețiȘtergereMie imi place sa incerc si profunzimea din cand in cand, asa nu uit ce sunt. Imi place sa scriu, scriu ce simt... i can't help it...