De dimineata, m-am dus la automatul de cafea sa imi iau portia de energie. Cand ajung in dreptul masinariei, vad un nene mesterind la ea. Dezamagita, imi strang banutii in mana, fac ochi de puss in boots si astept sa mi se spuna: reveniti mai tarziu. Domnul imi arunca o privire si probabil impresionat de moaca mea, ma intreaba cum beau cafeaua: cu zahar si lapte, ii raspund. Selecteaza, trec cateva secunde si imi intinde paharul. Eu zambesc, incerc sa ii achit, dar ma refuza spunand ca azi face cinste femeilor :)).
Imediat dupa faza asta, apare colegul meu... dar cum el nu incercuieste pe formulare litera F, ci M... nu a fost asa norocos.
Pe seara, pap ceva si ies cu bita. Pe drum, imi aduc aminte ca am nevoie de o lamaie pentru un sirop si ma indrept spre piata. Ochesc tinta si cumpar o jumatate de kg. Apoi niste banane. Vanzatoarea, o doamna la vreo 50 de ani, frumoasa, zambareata si cu un chip de om bun, incepe o conversatie:
- Va plac caisele?
- Asa si asa, nu ma omor dupa ele... (o banuiam ca isi face meseria prea bine)
- Va pun una, sa vedeti ce dulci sunt.
- Bine, va multumesc!
Incerc sa plec, dar ea nu se lasa:
- Nu luati fructe pentru compot si gem?
Incep sa rad si ii raspund ca parca sunt prea tanara sa ma apuc de asta.
- Cum?! Nu! Va explic eu.. (si incepe)
Dupa vreo 5 minute de "small talk" despre retete, glicemia ei, micul dejun preferat si copii plecati in Grecia, imi spune: sa va arat ce branza buna am luat! Ce sa ii zic, altceva decat: ia sa vedem? Scoate dintr-o plasuta o cutiuta de la Hochland (cottage cheese) si mi-o ofera. Nuuu, multumesc! Dar, va rog... (daca mi-am cautat-o, eu si politetea mea...!)
Si uite asa, azi m-am ales cu o cafea, o caisa si o cutiuta de branzica de vaci. N-as pati si eu de astea in magazinele cu haine si pantofiori... tz tz...
Postări
